S-avem un an 

pixabay.com

Decembrie mă obosește.

Toată nebunia sărbătorilor, colindele ce încep din noiembrie, luminițe peste luminițe, nebunia cadourilor etc. Și după ce se termină astea, începe nebunia finalului de an, obiective, rezoluții, wrap-up’s. Laudatio cu ce s-a facut în ultimul an, ridicarea în slăvi a ce vrei să faci anul viitor, fiindcă trebuie să arăți lumii cât de ambițios ești. Obiective, planuri, bullshit. 

Înțeleg importanța obiectivelor și a planurilor. Dar am început să nu le văd magia. Mai ales marketingul intens al culturii de dezvoltare personală. Ți-ai setat obiective? Sunt smart, nu sunt smart? Ai grijă să fie cât mai specifice posibil. Ai grijă să nu fie specifice. Fă listă, scrie romane, fă bullet points etc etc. Cum ziceam mai sus. Bullshit. 

(more…)

Continue ReadingS-avem un an 

Skilluri esențiale: Time management

„Timpul este ceea ce ne dorim cel mai mult, dar ceea ce cheltuim cel mai rău.” – William Penn

Oh, Gaia, de ce a trebuit să dai naștere unui copil ca Chronos?

Timpul, însăși esența vieții, elementul universului ce pare că nimeni nu-l înțelege. Ce este timpul? Cum funcționează? Vom putea vreodată să-l înțelegem?

Răspunsul la aceste întrebări este: Nu știu, nu știu, poate?!

(more…)

Continue ReadingSkilluri esențiale: Time management

Mi-am interzis telefonul în dormitor

Photo by Kyle Glenn on Unsplash

De vreo 4 ani mă trezesc cu noaptea-n cap. În diverse momente mi-am setat alarma la 4:30, 4:00 și chiar pentru o perioadă la 3:45.

Fiindcă n-am nici un control asupra nivelului de muncă pe care îl am în timpul săptămânii, oboseala și-a spus cuvântul încetul cu încetul și am ajuns să realizez că ora 5 este ora cea mai potrivită de trezit pentru mine în momentul de față. 

Deși sunt obișnuit să mă trezesc așa devreme (o fac de 4 ani până la urmă), mă trezesc de foarte multe ori cu multă, multă greutate. Oricând se întâmpla asta, dădeam vina pe stresul și nivelul de activitate de la muncă. Realitatea e că și eu am avut o parte din vină mai de fiecare dată.

(more…)

Continue ReadingMi-am interzis telefonul în dormitor

Cum am pierdut 5000 de euro pe Forex

În urmă cu câteva luni eram all-in pe Forex. Parcursul anului trecut am investit în diferite tranșe, un pic peste 5000 de euro. 

Deși am terminat anul trecut cam prost, noul an l-am început destul de bine. Am prins un val de creșteri pe Tesla, am prins un val de creșteri pe aur, am ieșit din niște tranzacții mai nasoale Lucrurile păreau foarte promițătoare. Și cu toate astea, am reușit să pierd toți banii din cont. Cum s-a întâmplat asta?

Am început să tranzacționez cu un cont real anul trecut în aprilie. Până prin toamnă nu cred că am avut vreo lună în care să fiu pe profit. De fapt, pe tot parcursul anului trecut am fost pe minus. 

(more…)

Continue ReadingCum am pierdut 5000 de euro pe Forex

De ce scriu?

La 7 șapte ani am primit cadou de Crăciun o carte de povești, Povești nemuritoare de Petre Ispirescu. Nu știam să citesc, la școală abia făceam alfabetul, așa că a căzut pe mama și bunica să-mi aline curiozitatea, citindu-mi poveștile din carte. 

Asta doar m-a ambiționat să învăț să citesc mai repede. Nu a trecut mult timp până am început să citesc singur și am început să devorez fiecare carte ce îmi pica în mână. 

Mi-a plăcut să intru în lumea poveștilor, să devin un personaj ce trăiește în acele lumi fantastice, să fiu eu eroul care salvează prințesa de zmei sau neînfricat să confrunt armate întregi. Îmi plăcea să mă joc de-a cei trei muschetari, mă prefăceam apaș ce citea norii și urmele din iarbă, m-am transformat în Cireșar căutând legende ascunse din împrejurimile statului.

(more…)

Continue ReadingDe ce scriu?

The practicality of failure

When I first wanted to write this post I wanted to write about setbacks and not failures. Because even the word failure has an unpleasant ring to it.

Failure sucks. We are afraid of failure. I am afraid of failure. I’m terrified by it. All my life I run the opposite way. I’ve looked for perfection. Everything has to be as I wanted to be or else… it’s a failure.

My ego is so big that I don’t allow myself to fail. Every little setback is considered a failure. And it haunts me. Sometimes for a day. Sometimes for more than that. (more…)

Continue ReadingThe practicality of failure