Ordinea Mondială se schimbă.
Nu este o teorie a conspirației, ci un fapt real. Anul acesta vor fi alegeri în peste 50 de țări, iar schimbările economice și sociale din ultimii ani dau semne de schimbări radicale ale status quo-ului.
Urmăresc cu destul de mult interes ceea ce se întâmplă în lume și observ un trend de centralizare a puterii statelor și guvernelor. Libertățile individuale devin îngrădite încetul cu încetul. Nu pot să nu mă gândesc la metafora broaștei fierte; o știți și voi cu siguranță, dacă pui o broască în apă clocotită, va sări din apă imediat, dar dacă o pui în apă rece și lași apa să fiarbă, broasca va sta liniștită la fiert.
Cu astfel de gânduri am descoperit anarhismul. Anarhismul este o ideologie politică despre care nu prea se discută la noi în țară. În SUA este direct demonizată, dar sunt și țări precum Spania, unde este un curent destul de respectat.
Ce trebuie înțeles este că anarhismul este diferit de anarhie, ce este o stare de dezorganizare și haos. Anarhismul, în termeni simpli, este ca atunci când spui: “Lăsați-mă să mă descurc singur, fără să-mi spuneți ce să fac!” Este o mișcare politică care nu agreează ideea de guvern sau autoritate centrală. Anarhiștii cred că oamenii ar trebui să se auto-guverneze, fără intervenția statului, și să colaboreze liber în comunități mici, bazate pe principii de egalitate și ajutor reciproc.
Trebuie să recunosc că nu am studiat în detaliu tot ce înseamnă anarhism. Dar vreau să o fac. Simpla idee de a reduce puterea statului mi se pare bună.
România este un stat puternic centralizat. La 35 de ani de la Revoluție, încă resimțim efectele centralizării comuniste. Să nu mai vorbesc de partide, unde centralizarea este și mai puternică. Dacă e să ne gândim un pic la cum funcționează statul, toată puterea politică și decizională este de fapt în mâinile a câțiva lideri de partid. Lideri ce nu sunt votați de cetățeni, dar care iau decizii în numele cetățenilor.
Nu militez pentru dizolvarea statului, cred că organizarea statală are beneficiile ei. Dar simt că avem nevoie de o decentralizare puternică. Și anarhismul pare să militeze pentru asta.
Desigur, sunt și concepte în anarhism ce nu mă conving. Cum ar fi lipsa proprietății private. La bază, anarhismul este o ideologie socialistă și militează pentru împărțirea bunului comun. De aceea proprietatea privată pentru anarhiști nu își prea are rostul. Totul se împarte. O întoarcere la cercul tribal probabil, unde totul se făcea pentru trib. Cu asta nu prea sunt de acord.
Orice concept politic este complicat în sine, iar în lumea modernă în care trăim nu cred că radicalismul politic își are locul. De aceea trebuie să integrăm anumite nuanțe din diferite ideologii pentru a face ceva ce este în beneficiul tuturor. Atât individual, cât și colectiv.
Ce tâmpenii. Ca absolvent în domeniu, te sfătuiesc să ștergi elucubrația asta.
De ce as sterge?