Cărțile nu se schimbă
Prietenii și cărțile sunt tovarășii spirituali ai tinereții. În carne și oase, prietenii se schimbă mereu[…]Într-un fel același lucru e valabil și pentru cărți.[…]o carte care ne inspirase în copilărie, recitită după mulți ani, își pierde atracția vie și ne apare ca un simplu cadavru al cărții pe care ne-o aminteam. Însă cea mai mare diferență dintre prieteni și cărți este aceea că în timp ce prietenii se schimbă, cărțile rămân la fel. Adunând praful, neglijată într-un colț de bibliotecă, o carte își păstrează cu încăpățânare caracterul și filozofia. În definitiv, citită sau nu, acceptând-o sau refuzând-o, noi putem schimba o carte doar prin atitudinea noastra în privința ei, și nimic mai mult.
Yushio Mishima “Calea samuraiului azi”
Când aveam 7 ani am primit cadou de Crăciun, Povești nemuritoare de Petre Ispirescu. Îmi aduc aminte cât de ofticat eram că nu pot să citesc sigur cartea aia și trebuia să o rog pe bunica sau pe mama să-mi citească din ea. Odată ce am învățat tot alfabetul am început să devorez cărți.
(more…)