societatea

Asta îmi trecea în cap zilele trecute în timp ce făceam curat prin casă. 

Nu mai știu unde am auzit expresia asta, dar știu că am auzit-o undeva, nu mi-a venit mie așa dintr-o dată în cap. Poate într-un film sau am citit-o într-o carte. Dar nu asta e important. 

Important e înțelesul din spatele acestei filozofii. Că așa văd eu această frază. Ca o filozofie. 

De multe ori avem impresia că oamenii din jurul nostru, și implicit societatea, ne datorează nouă ceva. Avem această așteptare să primim ceva în schimbul existenței și activității noastre pe pământ. Un quid pro quo existențial am putea spune.